Cantarea Romaniei

No hai ca a dat boala in mine.
Cred ca nu exista emisiune care sa aiba ca subiect cantatul sa nu benoclez ochii la ea. Si sa fac misto, pentru ca nu se poate altfel.
Am zis ca daca mi-am format mana cu idolul americanilor (pastram traducerea ca sa nu ne sara unii altii in cap), stomacul meu o sa reziste si la d'alde alte formate importate de ale noastre mandre televiziuni. Va place cum o intorc din condei, nu? Stiam eu.
Zis si facut.
Apare "Romanii au talent". Zic ok, ca bagasem un ochi pe la ce e la englezi. Teapa. Mai lipsea capra in rest am avut de toate pentru toti. Sau am avut si capra? Sa castig la loto daca mai imi amintesc. Colac peste pupaza nu s-au lasat pagubasi. Mai urmeaza un sezon.
Urmeaza "Vocea Romaniei" . Norocul (sau ghinionul) a facut ca sa fiu la curent (ca a urmari e un cuvant mare) cu emisiunea cand era in plin proces de cucerire a audientelor in SUA. Varianta noastra pana acum? Praf. Ah,  si rogu-va, careva sa ii zica Loredanei sa ii schimbe hair-stilistu. Sincer. Priza are alte intrebuintari.
No pe locul 3 oameni buni se afla "Xfactor". Care au reusit aseara 2 performante. Prima a fost sa faca glume rasiste cu participantii si a doua , sa fie una dintre emisiunile care reactioneaza foarte repede la nemultimirile telespectatorilor. Culmea a fost ca prezentatorii si-au cerut scuze in urma valului (exagerez) de nemultimiri de pe twitter. Hai ca e buna si tehnologia la ceva.
Eu? Tot la Xfactor uk raman. Si la parerea mea ca daca tot importi un format, chinuie-te un pic sa te ridici la aceleasi standarde.
Mai avem de invatat multe. La capitolul organizare, prezentare, juriu, aranjament scenic, dansatori, atragere a publicului, a telespectatorilor. Faza nasoala e ca nici nu incercam macar.

No suficient cat am batut campii. In mai putin de o ora incepe EMA. Ne vedem de pe covorul rosu.

PS : Mai mult ca sigur o sa fie un post-EMA post. Nu de alta, dar o sa cante QUEEN. \o/

Hai pa

AIM BEC !

Hai li hai lo ding lang a ling..bah aim bec !
Hai ca stiam ca v-a fost dor de mine. Nu v-a fost? Sa va fie rusine atunci daca nu. Ca mie da de voi. Asa. ca sa stiti.
No pai cum stateam eu asa (ca tare bine e in concediu sa moara trei dusmani de ai mei) m-a lovit ceva peste frunte. Cand ma uit, palma mea. O iau si "pai bine mah, nu ti-ar fi rusine, asa, din senin? ce pusca facui?" Raspuns inteligent (ca pana si palma are mai multi neuroni decat mintea mea dimineata) "no apai, blogu?" Si (tobele va rog) iete-ma.

Ziceam ca's in concediu. Bah ca tare bine mai este. Sa ii dea al de sus multa sanatate sau oase usoare aluia care l-a inventat, ca mult bine a facut umanitatii.
Ignorati lipsa totala de coerenta, inca dorm.

Stau sa ma gandesc daca sa mai fac unu pentru linkuri si alte minuni de astea. Inca mai cuget. S-ar putea sa ma incurc in ele dar eu ma impiedic cand nu e nici o groapa asa ca nu ar fi mare diferenta.

Hai pa ca da cafeaua in foc.

PESEU : Bine v-am regasit mah !

PESEU DOI : O melodie asa, de dimineata. Gura, stiu ca e pop si inca de-al nostru, asa ca sa nu va aud. Imi place si merge dimineata . Enjoy

Cafeaua de dimineata

Sisuliciu zicea zilele trecute ca ii e dor de cafelele pe care le dadeam noi intr-o vreme.
Recunosc ca si mie imi e dor. Asa ca hai neamule la o cafea!!!!

PESEU : Inca dorm pe mine, asa ca revin dupa ce neuronu-mi din dotare termina de facut exercitiile fizice de inviorare.

PESEU 2 : Azi e o zi minunata !!!!

 

Scurt pe doi

Intrebare:
-Ce face si anume je care este in cauza pe numele ei eu cand e suparata pe viata? Variantele de genul "fumeaza juma de pachet in 15 minute" sau "ia la palme pe primul iesit in cale" se exclud.

Raspuns:
-Se duce si-si cumpara carti.

Nu nu, nu la shopping. Apropos, asta imi aduce aminte de bancul ala.." unde se afla punctul G la femei? La sfarsitul cuvantului shopping." Si acum urmau rasete isterice si hahaha si hihihi. Yeah. Whatever. Lol. Rofl. Ala de dinainte plus mao. Ma lasi?
Cica mai nou si mai nou cel mai enervant cuvant folosit peste tot peste ocean este "whatever". Stau sa ma gandesc care o fi la noi. "Deci"? Poate fi, nu ca nu l-as intrebuinta din cand in cand. Asta ma face enervanta? Subiect de twt : to or not to?

Deci (ce ziceam mai devreme?) mi-am luat cartea asta. Zic ei pe ultima coperta frumos colorata ca este povestea adevarata a autoarei. Zaauu??? No hai sa cred pana ajung la ultimul cuvant si apoi va zic ce si cum. Deocamdata sunt un pic nedumerita. Rasfoind-o am dat peste partea in care una dintre hostesse ii spunea eroinei noastre ca pe strazile din Tokyo gasesti doar doua tipuri de barbati : ya-san (yakuza) si salaryman. Pai si restul? Restul domne????? Pai ei nu au taximetristi, vanzatori de ziare, omi normali care merg si respira??
Si cum ziceam, va lamuresc dupa ce ma extrag din neantul in care am fost, atat de brusc, aruncata.

peseu : no Ankhule, vorba lu'gigelu nostru..am fost king&queen of promise, dar degeaba, ca a durat cateva ore. Deh maica, soarta.
Lasa ca ma fac eu mare si emigrez. Dixit.

peseu2 : Brrriiittt !!! unde mi-e calutuuu???

Gata !! Doar am zis scurt pe doi. Ma duc sa cant.

Shiineeee oon youuuuuuuu craaaazyyyy diaamoonnddd ...lalalaaaa

This is waaaarrrr

Nope, nu m-am tacanit. Ma rog, nu mai mult decat existenta mea magnifica impune.
M-am hotarat ca pe 2010 sa imi cresc respectul de sine. Il udam mai des, mai adaugam niscavai ingrasamant, ceva muzica (cercetatorii - nu, nu aia britanici - au descoperit ca muzica ajuta plantele sa se dezvolte frumos,armonios, etc etc, asa ca de ce nu s-ar aplica si la mine? ), un hobby, ca deja simt ca mi atrofiaza materia cenusie, atat cat a mai ramas si inca ceva pe langa.
Ce? Habar nu am. Si nici nu incerc sa aflu de pe acum. Las viitorul sa ma surprinda. "Viitorul suna bine" asa ziceau astia candva intr-o reclama. Hai sa vedem ce si cum.
Unii omi ma trageau de urechi ca am lasat cam mult sa treaca de cand nu am mai scris.
Prezent, pe baricade si recunosc public ca aveti dreptate. Si pentru ca stiu ca ma iubiti, promit sa nu mai fac. Pe cuvant de soim al patriei. Parol. Ca pionier nu apucai sa fiu. Deh...fiecare cu visul lui neimplinit. Sniff.
Acum lasand gluma la o parte, am revenit.
Sa fac ce?
Nici eu nu stiu. Sa imi dau cu parerea, sa injur tara in care traiesc, sa-mi pregatesc emigrarea (Ankhuleeee, te astept in Tokio ), sa fiu eu cu mine.
Pana atunci caut tren pentru duminica dupa-masa, care sa ma aduca in bucale pana la 5 dimineata ( nu de alta, dar sa apuce si persoana mea sa faca un dus si o schimbare rapida de haine pana ajung la munca), caut in draci sa dau de Bubu pe toate cele 3 telefoane, caut raspunsul la intrebarea lui Kiddo, ma lupt cu kanji-urile astea, imi caut aparat foto si ascult de azi de dimineata 30stm in disperare.
Ca sa intelegeti mai bine ce si cum, na si video.
Si nu, inca nu a jucat rol de pompier sexi si musculos Ankhule, asta este. Dar sper ca-l primesti ai asa..ce zici?



Si ca sa-l vezi mai bine :

...calm..mult calm..

Ma uit in calendar. 14 martie 2009. E primavara cica desi e cam frig afara. Ba chiar ninge, dupa cum anunta constiincios un nene la teveu. Strang paharul de vin intre degete si mai imi inmoi buzele. E vin rosu, greu, dulce. Nu genul meu de vin dar in seara asta merge. Imi aminteste de oameni dragi.

Destul de interesant inceputul de an. S-au rearanjat prioritatile; s-au cernut prieteniile; am vazut puterea cuvintelor si a faptelor si a gandurilor nespuse dar pe care le simti; am tinut in maini o parte din istoria muzicii (pinko, am cateva poze pentru tine ); am simtit vibratia chitarii tinuta in brate; am reintalnit persoane care deja devenisera amintiri.

Insa nu pot sa ma linistesc. Sa fac ordine. Sa renunt. Sa nu renunt. Sa nu ma mai agit. Sa trag aer in piept si nu fum de tigara.

Se tot aduna plicuri in cutia postala. Facturi, oferte de pizza, plicuri parfumate de la diverse companii de produse de dama..multe si nu le mai deschid de mult. Actionez masinal. Probabil de prea multa obisnuinta. O sa le las sa se adune ca sa am ce arunca. Ca si cu toate celelalte de zi cu zi. Alternez intre stari. Nimic ciudat in asta, dar incep sa obosesc. Incepe sa se umple paharul si cat de curand o sa se verse. Deja azi cateva picaturi s-au transformat intr-o criza de nervi.


Partea ciudata este ca sunt calma. Sunt atat de calma incat cant cand toata lumea in jurul meu tipa. Atat de calma incat numar cu voce tare zilele pana la sfarsitul saptamanii cand toata lumea se agita. Si zambesc. Si imi place sa ii pun pe ganduri, sa nu stie de unde si cum si ce sa zica. Starea ciudata pe care o aveam acum cativa ani incepe sa revina. Un amestec de calm si dorinta de a tine capul sus si de a fi eu cea care am fost. Bucatiile puzzle-ului sunt asezate in ordine. Si incet incet se reface intregul. Era si timpul ...


O fi efectul primaverii…sau poate al vinului? Cine stie? Nu ca ar conta..cat de curand aerul o sa miroasa a flori ..si mai sunt doar cateva luni... e bine :).

Sunt pe drumul cel bun....cica

Nu se mai poate. Sau nu mai pot eu. Cert e ca daca nu imi iau cateva zile de concediu o iau razna mai rau decat sunt acum. Daca am ajuns ca in momentul in care beau cafea sa le dau si pantalonilor sa bea, cred ca e un semn de la cel de sus (ca trebuie sa nu le mai dau cafea, ca de renuntat la cafea este exclus...deja o beau ca pe apa). Sper sa nu incep sa le dau hainelor sa fumeze ca atunci chiar e grav.

Si caut o hartie de doua zile si zau daca stiu pe unde naiba am bagat-o. Undeva bine tot e pusa. Cred ca o sa incep sa ofer recompense pentru lucrurile pierdute ca vad ca nu se mai poate. Lecitina degeaba iau, poate de la doua tiruri in sus sa inceapa sa aiba efect.

Si toate zilele parca sunt marti 13. Nu ca as avea ceva cu numarul asta, chiar imi place, da parca prea se aduna toate. Ieri imi venea sa bat pe cineva. Da rau de tot. Pe la ora 11 ma gandeam ca mai bine fac eu o cerere din aia (nu ma de demisie, din cealalta) si sa plec si eu un pic...cam vreo 3 luni asa..prin alte zone pentru relaxarea neuronilor afectati de trafic, termene, poluare si criza economica. Nu ca m-ar da peste cap criza asta a lor, ca am si eu crizele mele, da traficul chiar ma enerveaza si scoate din mine si ultima farama de rabdare ascunsa. Cum e ma posibil sa fac o ora juma pana la munca?? Pfffuaaaa, incredibil domne !

Roza ar fi mandra de mine, ieri am reusit sa ascult toata discografia pinkilor..de doua ori chiar. Da, iar nu pot sa dorm. Deja am numarat toate oile din europa, toate vacile nebune din anglia, am verificat pib-ul indiei (ziceam ca am probleme cu criza economica? cine, eu?) si tot nu pot sa reusesc sa pun si eu geana pe geana cateva ore. Poate daca pun geana peste geana? Asta nu am incercat.

Si hartia aia tot nu stiu unde e. Da bine ca am niste scoici pe masa, ma mai uit din cand in cand la ele si ma fura doru de mare si de plaja (doruleeee, da-mi pace ma !). Adica, cafea e (este ca ambele filtre sunt pline ochi), tigari sunt (in numar nelimitat sistem turbo), scoici este (ca sunt sub 50, da?? ca eu stiu a vorbi corect gramaticaliceste, da?), numai concertul de luni nu a fost. Da lasa ca va fi cel de sambata, asta daca gasesc bilete. Intai sa aflu daca si unde si cand s-au pus in vanzare.

Mda, cred ca sunt pe drumul cel bun. Si sa nu uit, Ankhuleeeeee, ai heit iu maaaaa !!!!!!

Laaaa muuulltttiiiiiiii annnnnniiiiiiiii

No, stimati concetateni ai acestei planete si implicit al acestui si aceluiasi si unic univers, astazi o sarbatorim pe preaminunata care este de altfel o preamagnifica, ave ei! Zapauga, cum de altfel ii si sade bine unei preacareeste, cu o liota de catei si pisici (ode ei ca e iubitoare de animale), cu cafeaua intr-o vena si tigarea in alta (o tu preamagnifico !! ) este cea mai prea dintre toate restul (alaturi de preasferica si preaunicoarna se subintelege, dar azi nu conteaza asta).

Lasand gluma la o parte, LA MULTI ANI sisule !!!!!!
Sa-mi fii fericita si iubita, sa ti se sparga in cap sacul cu noroc si sa te impiedici de butoiul cu sanatate !!!!

Sa ai parte numai de bucurii si impliniri !!!!!

Hai cu tortu si sampania !!!!

ps : povestea pe scurt a sarbatoritei, la Ankhu

De-as avea patru dromadere....

..n-as mai visa hipopotami…

Nu, as visa cai arabi, macar aia sunt supli nu ditamai mastodontul….

Ora 10 si ceva..

Cafea..deja bauta primele 2 cani, urmeaza a 3-a…

Tigari fumate de la 7 juma…sapte..

De-as avea patru dromadere….le-as invata braziliana si le-as da drumul in lume.

Close your eyes and count to ten/ fall apart then start again…ok, deci 1,2,3..ce fac eu aici, acum?..4,5,6….unde gresesc?....7,8…stau si ma gandesc ca sunt persoane care probabil imi vor binele…9..si atunci ce muschi fac?...10…fall apart..again??

Parca sunt intr-un roller coaster..prea inspaimantata sa stau in el, dar raman acolo ca a pornit si oricum nu am cum sa cobor pana nu se opreste. Stau, ce dreaq sa fac ?

Zilele trecute am primit un mail din ala de corazon bleau care se termina ceva de genul « Traieste-ti viata »…hai sa mori tu imi venea sa-i zic aluia care a facut ppt-ul, sa-mi traiesc viata ? Pai asta incerc sa fac desteptule…n-are rost..oricum o intorc se pare ca sunt blocata in nisipuri miscatoare, cum incerc sa ies de acolo cum ma afund mai rau.

Nu mai am rabdare..cu nimeni…ocolesc persoane dragi, ma inchid in mine iar.. « traieste-ti viata, deschide-ti sufletul »…de ce sa-ti lasi sufletul in mainile altora cand sunt atat de putini cei care stiu sa umble cu el astfel incat sa nu-l scape printre degete ?

Incerc, incerc sa inteleg, dar ma lovesc de ziduri tari si am mainile zdrelite si imi curge sange printre degete tot incercand sa caut o crapatura cat de mica. Incerc sa fiu cum ar trebui sa fie o persoana normala, dar nu reusesc…

Persoana normala ? Nu sunt nici cine stie ce persoana importanta si nu am nici cine stie ce functie…nu am 90-60-90 si sa fiu a naibii daca imi doresc…sunt o persoana normala pentru anii mei…cred…Dar vreau mai mult. Vreau sa pot dormi noptile, vreau sa iau odata deciziile care imi manaca ficatii si pe care le tot aman…vreau sa simt ca traiesc iar..vreau sa fiu eu iar. Vreau multe ?

O persoana draga mie imi spunea candva ca cel mai bine e sa-ti fixezi un termen si sa-l respecti. Mi l-am fixat. Acum trebuie numai sa fiu in stare sa-l respect. Dar trebuie.

Imi vin in minte numai vorbele unui amic,intr-o seara calda, pe o terasa cu miros de mare « Ti-e tie frica sa traiesti ». Si m-au durut atunci, pentru ca stiam ca are dreptate. Tin minte ca l-am intrebat atunci « Dar tu ? De 10 ani va chinuiti si nu puteti sa luati o decizie pentru voi doi… »..nu mi-a raspuns dar privirea lui mi-a ramas intiparita in mintea. Privirea unui om care a obosit, care e pe cale sa renunte. Si mi-am promis sa nu ajung in situatia asta niciodata.

La ce folos ? Mi-am promis eu multe de-a lungul anilor…

Trebuie sa fac ceva…si repede…

Incep sa aberez iar. Cred ca am nevoie de somn….

De-as avea patru dromadere….