...calm..mult calm..

Ma uit in calendar. 14 martie 2009. E primavara cica desi e cam frig afara. Ba chiar ninge, dupa cum anunta constiincios un nene la teveu. Strang paharul de vin intre degete si mai imi inmoi buzele. E vin rosu, greu, dulce. Nu genul meu de vin dar in seara asta merge. Imi aminteste de oameni dragi.

Destul de interesant inceputul de an. S-au rearanjat prioritatile; s-au cernut prieteniile; am vazut puterea cuvintelor si a faptelor si a gandurilor nespuse dar pe care le simti; am tinut in maini o parte din istoria muzicii (pinko, am cateva poze pentru tine ); am simtit vibratia chitarii tinuta in brate; am reintalnit persoane care deja devenisera amintiri.

Insa nu pot sa ma linistesc. Sa fac ordine. Sa renunt. Sa nu renunt. Sa nu ma mai agit. Sa trag aer in piept si nu fum de tigara.

Se tot aduna plicuri in cutia postala. Facturi, oferte de pizza, plicuri parfumate de la diverse companii de produse de dama..multe si nu le mai deschid de mult. Actionez masinal. Probabil de prea multa obisnuinta. O sa le las sa se adune ca sa am ce arunca. Ca si cu toate celelalte de zi cu zi. Alternez intre stari. Nimic ciudat in asta, dar incep sa obosesc. Incepe sa se umple paharul si cat de curand o sa se verse. Deja azi cateva picaturi s-au transformat intr-o criza de nervi.


Partea ciudata este ca sunt calma. Sunt atat de calma incat cant cand toata lumea in jurul meu tipa. Atat de calma incat numar cu voce tare zilele pana la sfarsitul saptamanii cand toata lumea se agita. Si zambesc. Si imi place sa ii pun pe ganduri, sa nu stie de unde si cum si ce sa zica. Starea ciudata pe care o aveam acum cativa ani incepe sa revina. Un amestec de calm si dorinta de a tine capul sus si de a fi eu cea care am fost. Bucatiile puzzle-ului sunt asezate in ordine. Si incet incet se reface intregul. Era si timpul ...


O fi efectul primaverii…sau poate al vinului? Cine stie? Nu ca ar conta..cat de curand aerul o sa miroasa a flori ..si mai sunt doar cateva luni... e bine :).